Cum folosim sucurile de fructe si legume in tratarea anumitor afectiuni:
Afectiunile oaselor: 300 g suc de morcov, 180 g suc de spanac, 100 g papadie, 100 g gulie, 60 g laptuca
Afectiunile renale: suc din 300 g morcov, 150 g telina, 100 g sfecla, patrunjel
Astm: suc din 300 g morcov, 150 g hrean, 2 lamai, 150 g ridichi, 140 g telina
Boli de nervi: ceai cu miere din hamei si roinita
Ateroscleroza : usturoi pisat pus o noapte in lapte, apoi se consuma pe stomacul gol
Boli ale vezicii biliare : ridiche neagra, usturoi, ulei si lamaie.
Boli de ficat : miere cu suc de ridiche.
Calculi biliari : sucuri de lamaie intr-un pahar cu apa calda de citeva ori pe zi, timp de trei patru saptamini, plus 300 g suc de morcovi, 100 g sfecla, 120 g suc de laptuca, 50 g suc de castraveti.
Ciroza : 300 g suc de morcovi, 100 g suc de telina, 120 g laptuci, 100 g suc de fasole verde, 60 g andive, 100 g telina, 120 g patrunjel.
Dureri nevralgice, reumatism : se fac frectii cu miere si cu apa de var.
Gastrita : suc din 300 g morcovi, 100 g spanac, 100 g sfecla, 30 g castraveti.
Hepatita: suc din 300 g morcovi, 100 g sfecla, 30 g castraveti, 60 g cocos, 60 g patrunjel, 150 g telina.
Nevroza: suc din 60 g spanac, 30 g patrunjel.
Reumatism: impachetari cu feriga, alimente cu vitamina C precum marar, varza, cartofi cruzi.
Cistita, pietre la vezica urinara : suc din 300 g suc de morcov, 90 g sfecla, 30 g castraveti.
Diaree : suc din 250 g morcovi, 100 g spanac, 40 g telina.
Guturai: miere incalzita, se trage pe nari, ceai de tei cu multa miere de albine.
Gripa : ceai pectoral, usturoi 3-4 catei, bai de abur, lamaie multa.
Terapia prin plante
Papadia revigoreaza
Atunci cind papadia este inflorita, se poate urma o cura de doua saptamini cu tulpini fragede de planta. Astfel se aduna zilnic zece tulpini cu floarea galbena, se spala, se taie si se mesteca lent tulpinile in stare cruda. Persoanele obosite, care sufera de astenie, vor simti, inca din primele zile, o senzatie de revigorare, vitalitatea lor sporind de la o zi la alta.
Urzica are efect depurativ
Urzica, de multe ori supapreciata, face parte din plantele cele mai valoroase din gradina naturala sau, cum se spune in popor, din gradina Domnului. Este un lucru foarte indicat ca, in fiecare primavara, sa facem citeva cure de urzici. Plantele se aduna atunci cind sunt foarte fragede si se face o cura de patru saptamini cu ceai de urzici. In general, dimineata se bea, pe stomacul gol o ceasca, apoi alte doua pe parcursul unei zile. Prepararea ceaiului se face punind o lingurita cu virf de frunze de urzici la o ceasca de apa clocotita. Se lasa o jumatate de minut, apoi se strecoara si se bea cu inghitituri mici. Cura poate fi repetata toamna, cind reapar urzici proaspete. Ca o masura de prevedere, se consuma zilnic cite o ceasca de ceai de urzici, pe parcursul unui an intreg. Pentru aceasta, primavara si toamna este bine sa adunam cantitati suficiente de urzici care, uscate bine, vor fi pastrate de la un sezon la altul.
Cimbrul in loc de cafea
In loc de cafea, dimineata poate fi bauta cite o ceasca cu ceai de cimbru. Acesta creeaza o stare reconfortanta oe durata intregii zile. Tusea nervoasa de dimineata, acolo unde exista, dispare, iar stomacul devine mai linistit.
Pentru prepararea ceaiului este nevoie de o lingurita, cu virf, de cimbru. Acesta va fi oparit cu apa clocotita si va ramine acoperit, pentru infuzie, jumatate de minut. Apoi se strecoara si se bea cu inghitituri mici.
Patlagina pentru curatarea singelui
Din frunzele proaspete, de forma ascutita, ale patlaginei se obtine un sirop care are efect de curatire a singelui. Se recomanda a fi luat inainte de mese, o lingura, in cazul adultilor si o lingura de catre copii. Siropul de patlagina poate fi preparat in doua moduri.
In primul caz, se dau, prin masina de tocat carne, patru pumni de frunze bine spalate de patlagina. Se adauga putina apa, 250 g de miere si 300 g de zahar. Totul se incalzeste la foc mic, mestecind continuu pina la fierbere. Cind frunzele de patlagina, mierea si zaharul s-au unit intr-o masa viscoasa, se toarna in borcane curate si mai tirziu se pune in frigider.
O a doua reteta se prepara astfel : intr-un vas de ceramica sau de sticla, se pune un rind de frunze proaspete si bine spalate de patlagina, se acopera cu un strat de zahar, apoi se pune alt rind de frunze si tot asa pina ce vasul se umple. Amestecul se lasa sa se taseze si se mai completeaza in continuare cu frunze de patlagina si cu zahar. Cind in vas nu mai incape nimic, acesta se inchide etans cu mai multe foi de plastic, dupa care se ingroapa intr-un loc ferit din gradina casei. Inainte ca vasul sa fie acoperit cu pamint, se pune un capac de lemn. In sol, la o temperatura constanta, amestecul va fermenta. Dupa opt saptamini, vasul va fi scos, siropul abtinut va fi fiert, iar apoi, dupa racire, pus in sticle.
Viscul stabilizeaza tensiunea arteriala
Viscul ocupa un rol important printre plantele medicinal, datorita proprietatii sale exceptionale de a stabiliza tensiunea arteriala. Cura ideala dureaza 6 saptamini, numai o cana zilnic. Dupa acest tratament de 6 saptamini, tensiunea arteriala si sistemul circulator vor fi fost stabilizate.
Ceaiul se prepara dupa urmatoarea reteta : o lingura cu virf, de visc, care se pune ore la inmuiat, in apa rece. Este recomandabil ca ratia zilnica sa fie pastrata incalzita intr-o sticla termostabila, pentru a nu reincalzi ceaiul de fiecare data. Cine doreste sa aiba o tensiune arteriala stabila si constanta de-a lungul intregului an, va consuma zilnic cite o ceasca cu ceai de visc.
Seminte de marar impotriva sughitului
Semintele de marar reprezinta un remediu rapid impotriva sughitului. Se foloseste o lingura cu virf plina cu seminte de marar, la o ceasca de ceai. Se oparesc semintele cu apa fierbinte, se lasa acoperite jumatate de minut, dupa care se bea cu inghitituri mici, fara ca ceaiul sa fie indulcit.
Leurda curata singele si distruge viermii intestinali
Capacitatea de curatire a singelui pe care o are leurda este bine sa fie exploatata in fiecare primavara. Planta are efect depurativ asupra aparatului digestiv, de la stomac la intestine. In lunile aprilie si mai, inainte de inflorire, se aduna frunzele fragede si se consuma crude. In general, daca sunt spalate si taiate marunt, frunzele pot fi presarate pe alimente, la fel ca in cazul patrunjelului. Au si rol decorativ, dar si un gust bun. Frunzele de leurda mai pot fi folosite pentru salata, iar planta poate fi preparata la fel ca spanacul sau gatita ciorba de leurda.