Cui se recomanda cura heliomarina?
Ca indicatii generale, cura heliomarina se recomanda in urmatoarele afectiuni:
- boli respiratorii: rinofaringite, sinuzite, astm bronsic;
- boli sanguine: anemie – pentru stimularea cresterii hemoglobinei;
- afectiuni reumatice;
- afectiuni ale oaselor si muchilor – pentru reglarea metabolismului calciului si fosforului si a sistemului endocrin;
- afectiuni pediatrice: infectii respiratorii repetate, astm, bronsite astmatiforme, boli alergice, rahitism;
- afectiuni dermatologice.
Beneficiile curei heliomarine ne conduc la concluzia ca un sejur la mare, fie cat de scurt, nu ar trebui sa lipseasca din planurile de vacanta ale niciunuia dintre noi.
Marea, soarele si nisipul sunt pentru multi dintre noi tentatiile vacantei de vara. Climatul specific litoralului are efect stimulant general si de intarire a organismului, are efect excitant asupra sistemului nervos si creste pofta de mancare.

Beneficiile curei heliomarine
Avantajele acestei cure sunt numeroase, fiind conferite de:
- apa marii – baile in mare fortifica organismul, ii cresc rezistenta la boli, imbunatatesc circulatia sangelui, au efect tonic asupra pielii si musculaturii. Se recomanda mai intai o expunere la soare de 15 minute, urmata de o baie in mare de 15-20 de minute. Durata totala zilnica a bailor nu trebuie sa depaseasca 30-40 de minute;
- baile de soare – se recomanda expunerea treptata la soare, incepand de la 5 minute pentru fiecare parte a corpului, interval ce se mareste progresiv cu 5-10 minute zilnic pentru fiecare parte a corpului; durata maxima zilnica a expunerii la soare nu trebuie sa depaseasca doua ore;
- nisipul – un excelent factor curativ. Baile de nisip se practica astfel: se sapa o groapa avand lungimea corpului, se lasa apoi nisipul sa se usuce, dupa care persoana se intinde si se acopera cu un strat de nisip de cativa centimetri. Dupa baia de nisip se face o baie in mare. Durata totala a baii de nisip nu trebuie sa depaseasca 20 de minute. Dupa baile de soare si de nisip se impune o hidratare de 2,5-3 litri pe zi.

Contraindicatiile curei heliomarine
Cura heliomarina este contraindicata pentru bolnavii cardiaci, hipertensivi si pentru cei cu afectiuni renale si hepatice.

Alergia este o reactie normala a organismului la una sau mai multe substante, inofensive in general pentru marea majoritate a oamenilor. Substantele care provoaca reactii alergice poarta denumirea de alergeni. Alergia este in esenta o afectiune fizica, dar factorii psiho-emotionali (stresul, frica, furia etc) por determina sau agrava simptomatologia.

Cele mai comune surse pentru alergii sunt: polenul copacilor, ierburile si gramineele, praful de casa, mucegaiurile, animalele, anumite alimente si medicamente, precum si intepaturile de insecte. Dupa calea de patrundere in organism, alergenii pot fi clasificati in: pneumalergeni (polen, praf de casa, mucegaiuri, peri si epiderme de animale), alergeni alimentari (albusul de ou, laptele de vaca, fragii, capsuni etc), alergeni de insecte (veninuri de insecte), alergeni medicamentosi si alergeni chimic (profesionali sau nu). Scutul de aparare al organismului impotriva infectiilor si bolilor este format din anticorpi sau imunoglobuline.
Unele persoane produc in exces un anumit anticorp numit imunoglobulina E. Acesta in cantitati abundente, suprareactioneaza atunci cand intra in contact cu un alergen, stimuland eliminarea in organism a unor compusi chimic care la randul lor accelereaza simptomele alergiei mediate de acest anticorp.

Care sunt simptomele?

Reactiile alergice determina simptome variate, ale diferitelor organe si sisteme, localizate mai frecvent la nivelul:
- nasului - rinita alergica sau "febra fanului", cu simptome precum mancarime si congestie nazala, stranut si secretii nazale apoase;
- plamanilor - astm bronsic, cu simptome precum senzatii se sufocare si "suierat" ;
- ochilor - conjunctivita, cu mancarimi, roseata si lacrimare;
- pielii prin: eczeme (dermatite atipice), eruptie insotita de mancarimi la nivelul bratelor, picioarelor si gatului; dermatite de contact, leziuni caracteristice insotite de mancarime care pot aparea in urma contactului direct cu substante provenite din produse cosmetice, bijuterii, imbracaminte, precum si prin contactul cu diversi alergeni profesionali; urticarie - placarde de diferite marimi care provoaca mancarime si apar pe piele, buze, in gura sau nas;
- tractului digestiv, manifestandu-se prin crampe stomacale, varsaturi si diaree;
Alergiile afecteaza aproximativ 20% din oameni, iar o parte din ele sunt transmise ereditar. Primele simptome ale alergiei pot aparea la orice varsta, dar cei care sunt predispusi la alergii vor dezvolta simptome inca din copilarie.

Alergia mea va disparea?
in unele cazuri, simptomele alergiei pot disparea de la sine. Un procent ridicat din copiii care sufera de eczeme alergice vor dezvolta eventual astma si alte probleme respiratorii, iar rinitele alergice netratate ori astmul pot produce anomalii fizice si probleme emotionale, care vor avea repercursiuni in perioada adulta.
Aceia din noi care au avut ocazional semne usoare de alergie in copilarie pot dezvolta in timp simptome mult mai grave si mai persistente. Fara tratament si ingrijire medicala, eczema alergica se poate extinde si suprainfecta, de aceea este important sa fie detectata la timp si tratata corespunzator.

Cum pot sti la ce sunt alergic?
Sursa principala care determina simptomele unei alergii poate fi o substanta din afara casei, din incaperi sau chiar din mancare. De aceea, este important ca medicul sa discute cu tine, sa-ti cunoasca istoricul personal si familial, obiceiurile (inclusiv momentul in care s-a declansat/accentuat alergia precum si locul in care te aflai cand au aparut simptomele). Daca antecedentele tale sugereaza posibile cauze ale alergiei pot fi efectuate teste cutanate sau teste serologice pentru a identifica si confirma una sau mai multe substante cauzatoare.
Testele cutanate se efectueaza prin administrarea unui extract ce contine o cantitate redusa din alergenul suspectat. Daca esti alergic in cateva minute apare o ****** (umflatura), asemenea unei intepaturi de tantar.
Testele serologice, care acum se pot lucra si in Romania, se efectueaza in laborator si e nevoie doar de o singura proba de sange din care se pot determina cantitativ, cu precizie anticorpii IgE specifici unui anumit alergen. Aceeasi proba de sange poate fi folosita pentru a testa si alti alergeni suspectati.
Efectuarea testelor serologice prezinta avantaje fata de testarea cutanata, mai ales in urmatoarele situatii: daca ai probleme severe de piele; daca exista riscul de a suferi o reactie alergica chiar la o cantitate foarte redusa de alergen; daca urmezi un tratament cu anti-histaminice sau alte medicamente care pot influenta rezultatul testelor cutanate; daca ti-e teama de testele cutanate.
Determinarea anticorpilor IgE specifici se poate face atat pentru alergeni individuali (ex: cacao, venin de viespe, polen de mesteacan, gandacul de bucatarie) cat si pentru un amestec de alergeni (ex: amestec de alergeni alimentari obisnuiti, amestec de alergeni din praful de casa, amestec de mucegaiuri etc.)
Existand o multitudine de teste pentru alergenii individuali este dificil sa se aleaga de la inceput acest tip de determinari, mai ales in lipsa unor argumente clinice clare. De aceea, in prima etapa de diagnosticare se recomanda efectuarea testelor multi-alergen care demonstreaza prezenta in ser a anticorpilor IgE la diverse mixturi de alergeni alese in functie de varsta si simptomele pacientului.
Reactiile alergice apar numai dupa ce alergenul intra in contact cu organismul. De aceea, cea mai buna metoda de a preveni reactiile alergice sau de a controla cu succes, simptomele alergiei este de a evita contactul cu alergenii. Daca dezvolti o simptomatologie usoara sau moderata cand esti expus la alergeni, problema ta poate fi usor controlata cu medicamente precum anti-histaminice sau decongestionante nazale prescrise de un medic.
Pentru anumite tipuri de alergii medicul poate prescrie o imunoterapie. Tratamentul consta in administrarea unor doze crescande de alergen specific pe o durata de cateva luni urmarindu-se desensibilizarea progresiva. Rolul este de a spori toleranta organismului la alergenul respectiv.